Stresul pandemic duce la îmbătrânirea prematură a creierului tinerilor

Pandemia de COVID-19 a fost o experiență neplăcută pentru toată lumea și, în timp ce cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice sunt reprezentate de virusul însuși, noi cercetări au dezvăluit impactul pe care l-a avut stresul pandemic cauzat de izolare asupra creierului adolescenților.

În comparație cu adolescenții al căror creier a fost scanat înainte de pandemie, cei care au fost evaluați după o perioadă lungă de restricții au prezentat o îmbătrânire accelerată a creierului.

• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut
• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an

„Știm deja din cercetările globale că pandemia a afectat negativ sănătatea mintală a tinerilor, dar nu știam dacă aduce modificări fizice în creierului lor”, a spus autorul studiului, Ian Gotlib.

Cu toate acestea, după ce au comparat scanările creierului a 82 de adolescenți efectuate în martie 2022 cu cele ale a 81 de controale de aceeași vârstă dinainte de pandemie, Gotlib și colegii săi de la Universitatea Stanford, din SUA, au observat o tendință izbitoare.

Stresul pandemic modifică creierul tinerilor

„Am descoperit că tinerii evaluați după ce au experimentat stresul pandemic produs de izolare aveau probleme de sănătate mintală de interiorizare mai grave, grosimea corticalei redusă, volum mai mare al hipocampului și al amigdalei și o vârstă mai avansată a creierului”, scriu cercetătorii.

De obicei, hipocampul și amigdala se extind în dimensiune în timpul adolescenței, în timp ce cortexul se subțiază. Faptul că acest proces pare a fi amplificat la tinerii care au trecut prin izolare indică o accelerare alarmantă a dezvoltării lor.

„Se pare, așadar, că pandemia nu numai că a afectat negativ sănătatea mintală a adolescenților, ci și a accelerat maturizarea creierului”, adaugă cercetătorii, potrivit IFL Science.

În general, acest tip de îmbătrânire prematură a creierului este observat doar la copiii care se confruntă cu adversități cronice, cum ar fi neglijența, violența și disfuncțiile familiale.

Și în timp ce astfel de experiențe negative din copilărie sunt asociate cu o sănătate mintală mai precară mai târziu în viață, autorii studiului nu sunt siguri ce impact vor avea aceste schimbări induse de izolare asupra arhitecturii cerebrale a adolescenților pe termen lung.

Cât timp durează aceste modificări?

„De asemenea, nu este clar dacă schimbările sunt permanente. Pentru un bărbat de 70 sau 80 de ani, te-ai aștepta la unele probleme cognitive și de memorie bazate pe modificări ale creierului, dar cum se ‘traduce’ îmbătrânirea prematură la un tânăr de 16 ani?”, se întreabă Gotlib.

Pe lângă schimbările fizice observate în creierul adolescenților, cei evaluați după izolare au avut și rate mai mari de depresie și anxietate. Autorii studiului, prin urmare, intenționează să continue să urmărească aceeași cohortă de tineri în următorii ani pentru a vedea dacă pandemia a modificat permanent traiectoria dezvoltării creierului și sănătății lor mintale.

„Vârsta lor cronologică va ajunge în cele din urmă la ‘vârsta creierului’? Dacă creierul lor rămâne în permanență mai în vârstă decât vârsta lor cronologică, nu este clar care vor fi rezultatele în viitor”, concluzionează Gotlib.

Cercetarea a fost publicată în revista Biological Psychiatry: Global Open Science.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce unii oameni au mereu picioarele și mâinile reci? Când trebuie să ne facem griji?

Neurocercetătorii explică ce se întâmplă în creierul nostru iarna

Cofeina poate îmbunătăți performanța atleților

Metodele prin care îți adormi copilul vor determina temperamentul său